Philosophy of Engineering and Artifact
in the Digital Era


an exploratory workshop

2009 February 6-8
“Stefan cel Mare” University of Suceava

Alexandru Boboc


DATE BIOGRAFICE
Alexandru Boboc s-a născut la 20 februarie 1930 în comuna Dumbrava (Bălţaţi), jud. Mehedinţi. Este căsătorit şi are doi copii. A absolvit liceul Aurel Vlaicu din Bucureşti (1944–1951), Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1952–1957) şi este doctor în filosofie (1964).
Este specialist în istoria filosofiei (îndeosebi a filosofiei moderne şi contemporane). Domenii preferate: istoria filosofiei; filosofia valorilor şi a culturii; semiotica şi filosofia limbajului.
După absolvirea cursurilor Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1957) a fost repartizat la Catedra de istoria filosofiei a facultăţii menţionate, îndeplinind, pe rând, funcţiile didactice de la asistent la lector, conferenţiar, apoi (din 1972) profesor titular.
Din 1964 (septembrie) a predat cursuri de Istoria filosofiei contemporane, apoi (din 1976) şi cursurile de Filosofie modernă si Filosofia culturii. Cu scurte deplasări (pentru informare şi documentare) peste hotare (Germania, Franţa, Italia, Olanda, Spania, Ungaria, Cehoslovacia), a activat constant în Universitatea Bucureşti, susţinând activitatea didactică prin participarea la viaţa ştiinţifică şi publicistică (a se vedea lista lucrărilor publicate). A participat cu articole în: "Revista de filosofie", "Revue Roumaine des Sciences Sociales, Série Philosophie et Logique", "Transilvania", "Tribuna", "Revista de istorie si teorie literara", "Secolul XX", "Kant-Studien", "Voprosy filosofi", "Filozoficky casopis". A avut comunicari la congrese internationale (Filosofie, Düsseldorf - 1978; Logica, Hannover, 1988; Kant, Mainz, 1981; Leibniz, Hannover, 1988; Kant, Mainz, 1990; Leibniz, Hannover, 1994; Kant, Berlin, 2000; Hegel, Zagreb, 2000; Leibniz, Berlin, 2001) si la simpozioane de metodologie a istoriei filosofiei (Varna, 1971; Praga, 1976; Berlin, 1978; Praga, 1980; Berlin, 1984) si la dezbateri si sesiuni stiintifice (din România si Germania; Ungaria; Bulgaria; Rusia; Iugoslavia; Franta; Italia; Olanda).
În perioada 1991-2002, a participat (cu lecţii şi conferinţe ) în cadrul colaborării cu Academia de Ştiinţe din Chişinău şi cu instituţii de învăţământ din Republica Moldova. Academia Internaţională de Drept Economic şi Arte audiovizuale din Chişinău i-a conferit în aprilie 1998 titlul de „Doctor Honoris Causa”.
Activitatea sa (didactică şi de cercetare) a fost concentrată asupra studierii marilor gânditori moderni şi contemporani: în cursuri şi seminarii speciale (Descartes, Leibniz, Kant, Hegel, Kierkegaard, Schopenhauer, Nietzsche, Dilthey, Husserl, Scheler, N. Hartmann ş.a.); în traduceri (din limbile germană şi franceză); în lucrări de specialitate destinate nevoilor învăţământului şi totodată publicului larg. În sfera acestor preocupări a condus activitatea multor doctoranzi (din 1972 şi până în prezent au obţinut titlul de doctor în filosofie, sub conducerea sa, 48 de specialişti). De asemenea, a participat la numeroase comisii de susţinere a tezelor de doctorat în centrele universitare din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi în Institutul de Filosofie al Academiei Române.
În cadrul colaborărilor interuniversitare a predat o serie de cursuri: Introducere în filosofie (în limba germană) la Facultatea de economie în limbi străine, ASE Bucureşti, în perioada 1995–2000; Filosofia modernă şi filosofia contemporană (în limba germană) la Facultatea de Istorie şi Filosofie (limba germană) a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în perioada 1996–2002. Din 1993 predă cursuri (Filosofia valorilor, Filosofia istoriei) în cadrul activităţii „Masterat” la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti. În sprijinul acestor activităţi a publicat mai multe volume tematice şi traduceri (a se vedea lista publicaţiilor). Prezent şi în publicistică şi în dezbaterile teoretice, a căutat să informeze ascultătorii cu noutăţile din filosofie şi din cultura contemporană în genere.
Preocupat de studierea filosofiei moderne (începând cu lucrarea de licenţă: Apriorismul kantian , 1957; apoi lucrarea de doctorat: Conceptul de cunoaştere la Kant şi în neokantianism, 1964), a desfăşurat, după 1991, când a devenit membru corespondent al Academiei, o susţinută activitate de cercetare, concretizată în volume de autor, studii şi articole (a se vedea lista publicaţiilor ). În centrul acestui studiu s-a aflat marea creaţie teoretico-filosofică modernă şi contemporană universală şi românească, în forma cercetării comparative fiind relevată participarea românească la reconstrucţia filosofică şi la valorificarea tradiţiei culturale.
A participat la congrese (şi alte reuniuni ştiinţifice) internaţionale, comunicările fiind reţinute în „Actele” respectivelor manifestări ştiinţifice. Unele dintre cărţi, studii, traduceri sunt menţionate în reviste şi volume bibliografice de la noi şi de peste hotare: „Kant-Studien”; „Kant-Bibliographie”; „Leibniz-Bibliographie”; „Nietzsche-Studien”; „International Bibliographical Centre” (Cambridge, England); „Revista de filosofie”; „Revue Roumaine de Philosophie” ş.a.
Este membru al următoarelor asociaţii profesionale: Membru al Societăţii de Studii Clasice din Bucureşti, al Asociaţiei germaniştilor din România, al Societăţii „Kant” din Bonn/Mainz, al Societăţii „Leibniz” din Hannovra.
Limbi străine cunoscute: germană, franceză, maghiară, rusă, engleză.
Specializări : (1994–1997) în cadrul Programului Uniunii Europene pentru modernizarea învăţământului - funcţia: expert, Comisia de Curriculum. Comisia GAR a Academiei Române.
Volumele de bază ale profesorului Al. Boboc: Kant şi neokantianismul (1968); Filosofia contemporană (1995); Limbaj şi ontologie (1997); Cunoaştere şi comprehensiune (2001), Formă şi valoare (2005), abordează o tematică de referinţă a istoriei gândirii şi a culturii. Sunt relevate aspecte hotărâtoare în creaţia teoretică, precum şi în reconstrucţia sistematică. Autorul are în vedere şi studiul comparat al participării româneşti la noua instituire valorică, la consolidarea valorilor în istoria universală. Perspectiva teoretico-metodologică se îmbină structural cu regândirea funcţionalităţii demersului filosofic într-o modalitate ontologico-semantică, aflată sub genericul „limbaj şi ontologie”. Acesta are o incontestabilă autonomie semantică, căci relevă unitatea unei concepţii moderne semiotice despre limbaj cu o pluralizare a ontologiei caracterizată prin unitatea dintre „diferenţa ontologică” şi „diferenţa semantică”. Aşadar, se situează laolaltă finalizarea ontologică (prin semantică) a limbajului şi modelarea ontologiei prin limbaj. În configuraţiile cunoaşterii, ale acţiunii şi creaţiei, în exemplaritatea conştiinţei istorico-critice a omului modern se instituie astfel modalităţile majore prin care sensul şi valoarea ajung la prezenţă în înfăptuiri culturale durabile.
În esenta, lucrarile profesorului Al. Boboc încearca sa fie o participare la dialogul contemporan în filosofie si, totodata, la reconstructia moderna a domeniilor creatiei teoretico- filosofice. Întreaga sa activitate se concentreaza asupra studiului comparat în filosofie si asupra traducerilor, asupra participarii la realizarea programului de reforma în învatamânt si a programelor de cercetare ale Academiei Române.

[BACK]